TESTAMENTUL LOGOFĂTULUI ŞI CAVALERULUI

ANASTASIE BAŞOTĂ

FONDATORUL LICEULUI DIN POMÂRLA – DOROHOIU

1930

TIPOGRAFIA „I.L. BERCOVICI & FIU”

DOROHOI

Cuvânt înainte

Cu prilejul serbărilor jubiliare de la Pomârla – şase decenii de la moartea mărinimosului fondator Anastasie Başotă şi semicentenarul institutului cu acelaşi nume, am crezut nimerit să retipăresc „testamentul” lui Başotă, într`ucât cea dintâiu ediţie făcută în 1921 de „Asociaţia foştilor elevi ai liceului din Pomârla” la Botoşani, sub îngrijirea d-lui D. Rusu, era complet epuizată.

A mai face vre-un comentariu asupra testamentului, e absolut de prisos, faptele şi mai ales ideea lui Anastasie Başotă fiind prea superioară ca să permită acest lucru. De aceea şi cred că fiind redat în stilul sobru şi natural al testatorului, va produce acelaşi efect ca şi în prima ediţie: 1⁰ pentru pomârleni adâncă recunoştinţă faţă de memoria lui Başotă, iar 2⁰ pentru toţi ceilalţi îndemn la fapte bune.

Pomârla, octombrie 1930

C. Puşcaşu

Directorul liceului „Anastasie Başotă”

TESTAMENT

Mai înainte de a întoarce trupul meu pământului din care am ieşit, şi scânteia vieţei a tot Preaputernicului Creator carele singur m`a luminat în toată calea vieţei mele, mai înainte de a se închide uşa mormântului meu pentru vecie, întorc încă odată ochii mei asupra acestui pământ, şi înălţând sufletul meu cătră D-zeul părinţilor noştri, strig din adâncul inimei: „Fie voea Ta, Doamne, precum şi în Ceriu aşa şi pe pământ”, iar prietinilor, cunoştinţelor cum şi la toată omenirea cer să mă erte, căci nu este om care trăind în lume să nu fi greşit. Asemenea şi eu din tot sufletul şi din toată inima ert pe ori-cine mi-a greşit în ori-ce chip.

Fiind că după principiul Sf. Evanghelii care zice: „Omul să fie gata, căci nu se ştie ceasul în care va fi chemat din această lume”, am găsit de cuviinţă mai înainte de a se îndeplini nestrămutatul destin, să fac în privinţa averei mele următoarele dispositiuni, pentru a nu da loc la complicaţii şi neînţelegeri; care nu ar putea de cât să tulbure odihna sufletului meu.

Trupul meu se va înmormânta la biserica de pe moşia mea Pomârla, lângă mormântul iubiţilor mei părinţi, pe cari i-am iubit şi respectat toată vieaţa mea, căci nimic nu întăreşte şi înfloreşte viaţa copiilor de cât binecuvântările părinţilor lor.

Înmormântarea mea se va face după rangul şi poziţia mea socială, cheltuindu-se cu înmormântarea şi grijile până la 7 ani suma de 7 mii galbeni; care sumă se va considera ca prima ipotecă în moşiea mea Pomârla, până la deplina întrebuinţare, după cum se lămureşte mai sus.

Din toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare cât se va afla în fiinţă la încetarea mea din viaţă, las jumătate din ea, conform art. 841, Codicele Civil, unicei mele fiice legitime Elena, foasta soţie a principelui Gheoghe Cantacuzino, cu aceasta însă ca ea să reporteze la masa succesiunei toată suma ce a primit de la mine ca dotă, cum şi osebitele sumi, ce am dat în urma căsătoriei, pentru plata propriilor sale datorii, conform art. 738, 739, 758 şiu 1914 din codul civil.

Cu cea-laltă jumătate din averea mea rămasă disponibilă după art. 841 c. civil citat mai sus, se va urma după cum mai jos se arată.

Atât eu cât şi părinţii mei fiind născuţi şi crescuţi în religia lui Hristos orotdoxă-răsăriteană şi fiind că pe această credinţă a fost rezemată în lume toate speranţele vieţei mele, las pentru biserica din Pomârla, cum şi pentru celelalte două mai mici biserici de pe această moşie suma de două sute fălci pământ din moşia Pomârla.

Pentru acea din Lişna şase zeci fălci din moşia Lişna, cum şi şapte zeci fălci pentru biserica din Cucoreni din trupul moşiei Cucoreni. Toate aceste părţi de pământ se vor osebi de îndată după încetarea mea din viaţă prin un inginer, pentru care, după moartea mea aceste sfinte locaşuri să nu contenească de a fi întreţinute în bună stare, după cum se găsesc astăzi – având a fi întrebuinţat venitul acestor pământuri pentru lefile clerului, slujba bisericei, veşminte, iar prisosul pentru reparaţiunile trebuitoare. Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei este adânc rugat de a observa îndeplinirea acestei sfinte hărăziri, cum şi întrebuinţarea venitului după cum mai sus se arată.

Ca om trăind în lume am dobândit pentru mai multe persoane o prietenie și o dragoste care a fost și`mi va rămâne totdeauna scumpă; asemenea multe persoane m`au slujit îndelungat timp cu credință și supunere, în cât la grelele împrejurări la care soarta supune un om, ele mi-au dovedit că au pentru mine o afecțiune sinceră; apoi spre semn de recunoștință pentru dânsele și familiile lor cât și spre aducere aminte de mine, le hărăzesc din averea mea următoarele și anume: lui Dumitrache Bălineanu 12 fălci, Petrache Bălineanu șase fălci, V-le Diaconu șase fălci, Toader Grigorușcuță patru fălci, Gh. a Pânzărășoae trei fălci, Gheorghe Bălineanu două spre zece fălci, Gheorghe Mocanu două spre zece fălci, Gheorghe Dupu patru fălci, Alecu Sofragiu trei fălci, Gh. Sofragiu trei fălci, Grigore Chitariu trei fălci, Dumitrache Poisa trei fălci, Gh. Poisa trei fălci, Alecu Popescu trei fălci. Numărul total de fălci cuvenit persoanelor de mai sus se va da din trupul moșiei Pomârla, alăturea cu locul ce se va da bisericei, după regularea de mai sus, căutându-se a nu se desfigura moșia. Asemenea se va da din proprietatea mea din Basarabia Moldovei, județul Ismail:

Părintelui Alexandru două sute fălci pământ.

Familiei lui Gheorghe Sprinceană trei sute de fălci.

Lui Mihalache Călin una sută fălci.

Lui Ioan Varlam una sută fălci.

Lui Neculai Camban una sută cinci-zeci fălci.

Lui Gheorghe Mironescu una sută fălci.

Lui Gheorghe Vasiliu una sută fălci, şi lui Anastasie Drăghici, botezat de mine, una sută fălci de pământ.

Fiind că părintele Alexandru şi familiei lui Gheorghe Sprinceană le-am fost dat înscrisurile mele pentru un număr de fălci pământ, de pe moşia mea din Basarabia şi fiind că asemenea acte nu erau întărite şi poate că le-au şi pierdut, apoi prin dispoziţia de faţă le întăresc acea hotărire, iar dacă ei vor fi având în stăpânire un număr de fălci egal cu acele dăruite acum, nu li se va da nimic, iar ne-avându-l se va îndeplini.

Se va da la trei-zeci persoane sărace şi neputincioase o pensie pe toată viaţa lor, câte zece lei pe lună – şi osebit lui Iordache Surugiu câte trei zeci lei pe lună – şi murind aceştia la alţi trei-zeci în veci.

Se va mai da odată pentru tot-deauna lui Ioan Anghilichi patru sute de galbeni, lui Ioan Călin una sută galbeni, lui Dumitrache Bălineanu ce m`a slujit în casă, suma de şase zeci galbeni; şi lui Gheorghe Borş două sute galbeni. D-sale Catinca Vasiliu, care a fost şi este în casă la mine de un-spre-zece ani şi în acest timp dându-mi cele mai vii probe de sinceritate, iubire şi ascultare, câutându-mă la toate bolile mele cu acea iubire şi neadormire ca pe însuşi a ei părinte, acum exprimându-i ultima mea recunoştinţă îi hărăzesc din averea mea o pensie viageră de trei sute de galbeni pe fiecare an, iar după moartea mea nu va fi oprită de nimeni ca să-şi ridice din casa mea toate lucrurile, pojijia, gospodăria, vitele ce le are la mine pe moşie, cum şi trăsura cu patru cai.

La ori care împrejurare ar avea necesitate de sfaturile executorilor testamentari, domniile lor vor bine-voi a-i da asemenea sfaturi.

La toţi copii botezaţi de mine după probile ce vor înfăţoşa, le hărăzesc câte una sută galbeni, care nu li se va da de cât, după ce vor fi îndeplinit studiile în şcoala mea, ce are a se face pe moşia mea Pomârla sau în altele în ţară.

La toţi locuitorii de pe toate moşiile mele li se vor erta ori-ce feliu de datorie vor fi având către mine în momentul trecerii mele din viaţă.

Fiind necesar de a se mai da vre`o sumă de bani pentru moşia mea din Basarabia se va respunde cu învoirea însă a Şefului Statului după raportul executorilor testamentari.

Fiind că prin cultură şi învăţătură omul poate numai deveni util societăţii, pentru că numai prin lumină poate osebi căile rătăcite de acele care conduc la adevărata cunoştinţă a binelui şi a răului; regulez că din cealaltă avere a mea cât va prisosi după plata integrală a legăturilor şi îndeplinirea tuturor dispositiunilor de mai sus să se înfiinţeze pe moşia mea Pomârla un institut academic cu titlul: Institutul Anastasie Başotă, compus din toate clasele trebuitoare, pentru ca un elev, când va isprăvi studiile în acest institut, să fie primit în ori-care universitate europeană pentru învăţătura vre unei ştiinţi.

În acest institut se vor admite numai fii de români, de religie ortodoxă, fără de mijloace de pe moşiile Pomârla, Lişna şi Cucoreni, cum şi parte din copiii Institutului de orfanotrofie Gregorian din Iaşi la a căruia fondare am contribuit şi eu.

Permit să fie admişi şi alţi copii de români creştin-ortodoxi de a compatrioţilor mei, cari vor voi a se lumina din, acest institut, însă toată cheltuiala necesară pentru ei afară de învăţătură va fi pe socoteala lor proprie.

Acest institut academic va fi format şi regulat după metodul acelor din Paris, în conformitate şi cu legile ţărei noastre, pentru care se vor aduce profesori francezi din cei mai cu cunoştinţă şi moralitate spre a se pune o bază solidă acestei instituţiuni. Iar cu timpul eşind buni profesori din elevi, care vor sevârşi studiile lor şi în străinătate, vor fi admişi profesori la acest institut.

Limba franceză va fi tot-deauna obligatorie spre uşurarea învăţăturilor mai departe în străinătate, după finitul studiilor din acest institut.

Întreţinerea copiilor din institut va fi totdeauna potrivită cu deprinderile lor naţionale, fără lux şi cheltuială, după cum au fost crescuţi şi la părinţii lor.

Restul averei mele ce va prisosi peste fondarea şi întreţinerea Institutului Academic cu toate cele trebuitoare, se va da cu procent, cu garanţie solvabilă şi cu procentele ce se vor încasa se vor trimite elevii cei mai cu talent, care vor termina studiile în acest institut academic, pentru a învăţa la universitate străină vre o ştiinţă oare care, după disposiţiunile lor naturale, regulându-se suma trebuitoare după timp pentru întreţinerea lor, iar observându-se că unii dintre ei nu respund la scopul pentru care au fost trimeşi, se va conteni cu darea subveţiunei.

Pentru executarea în totul al acestui testament, rog să primească a fi executori testamentari domniile-lor d-nii: Neculai Roseti-Rosnovanu, Vasile Pogor, Ioan Ianov, Alecu A. Balş, Neculai Calimachi-Catargi, Dr. Ludvig Russ şi Episcopul Vlademir Suhopan – Din acest număr de executori testamentari trei vor fi cu leafă anuală şi anume: Episcopul Vlademir Suhopan, carele va bine-voi tot odată a primi însercinarea înmormântărei mele, cu şi a grijilor până la 7 ani. Dr. Ludvig Russ şi Ioan Ianov care osebit de executori testamentari, vor fi însercinaţi cu toate procesele şi afacerile succesiunei pentru limpezirea averei mele, lefile acestor trei executori testamentari se vor determina potrivit cu osteneala, cheltuiala şi drumurile ce vor fi siliţi a face de către ceilalţi patru executori testamentari.

Dacă se va crede mai folositor averea nemişcătoare rămasă în partea mea disponibilă după darea legăturilor în pământ, se va putea preface în bani, conform cu legile ţărei, aceasta însă cu încuviinţarea Şefului Statului după propunerea executorilor testamentari.

Toate sumile de bani, ce se vor încasa din vânzarea averei mele mişcătoare şi nemişcătoare, se vor da cu procent, după plata legăturilor, însă cu ipotece sigure, neputând nimene sub nici un cuvânt a le păstra pe credit personal. Asigurarea banilor se va face prin tribunale respective, după regula ce se păzeşte pentru asigurările orfaniceşti.

Toate decisiunile şi disposiţiunile principale ce se vor lua de către executorii testamentari nu vor fi valide de cât cu unanimitatea voturilor, afară de lucrările de pură administraţiune bine determinate. Executorii testamentari nu vor avea dreptul sub nici un cuvânt de a înlătura sau modifica dispositiunile precisate de mine.

La caz de neînţelegere sau de nedumerire asupra vreunei cestiuni, d-nii executori testamentari prin raport vor supune cazul Şefului Statului Român şi Măria Sa, carele este sprijinul actelor de binefaceri, nu fa refuza ca om privat de a decide, şi decisiunea sa va fi considerată ca o mea proprie.

La caz de retragere a vre unui din executori testamentari numiţi de mine sau la caz de moarte, ceilalţi vor raporta Şefului Statului pentru ca se chibzuească şi să numească o altă persoană demnă de această misiune.

Când vor începe a fi tineri capabili din institutul meu academic, care ar îndeplini studiile lor şi în străinătate, administraţiunea executorilor testamentari se va încredinţa numai la asemenea barbaţi pe cari Şeful Statului îi va crede mai destoinici. – La această reformare a administraţiunei, Şeful Statului va bine voi a combina dimpreună cu executorii testamentari ce vor avea a se retrage, la cât se fie redus numărul executorilor de la acea epocă înainte şi câtă leafă să li se plătească, căci până la acel timp sper, că averea mea va fi îndestul de limpede spre a nu mai fi nevoe de un număr însemnat de executori testamentari.

Guvernul este în drept de a controla institutul academic, dacă se menţine după cum este destinat, ne având nici odată dreptul şi sub nici un cuvânt de a lua administraţiunea sau veniturile afectate la acest institut.

Pe fiica mea Elena o binecuvintez din adâncul inimei mele, rugând pe A Tot Puternicul D-zeu se o întărească în calea vieţei şi se`i lumineze cugetul pentru ca tot deauna purtările sale se fie plăcute lui D-zeu şi oamenilor.

De şi este amar pentru fie care om de a se despărţi de lumea aceasta, căci însuşi Hristos a zis: „Doamne, fă se treacă paharul acesta de la mine, însă D-zeu Tatăl cel fără de început l`a jertfit pentru mântuirea omului”. – Rezemat pe această credinţă, cu sufletul plin de speranţă în nemăsurata bunătate şi îndurare a Celui Prea Înalt zic lumei ultimul adio bine-cuvântând numele Domnului tot deauna acum şi pururea şi vecii vecilor. Amin.

Pomărla, 1869 Octombrie 25 zile.

(Isc.) A. Başotă.

N.B. Părintele Alexandru prevăzut la No. O că îi las două sute fălci pământ în Basarabia se notează că familia sa este Lefter.

(Isc.) A. Başotă.

Atestez că D-l Testator Anastasie Başotă, este în depline facultăţi mintale şi intelectuale.

(Isc.) Dr. L. Russ.

Pomărla, 1869 Octombrie 25 zile.

FORMELE ÎNDEPLINITE CU OCAZIUNEA AUTENTIFICĂREI TESTAMENTULUI ÎNAINTEA TRIBUNALULUI DE DOROHOI

Pomîrla, Octomvrie 1869

Domnule Preşedinte,

Alăturatul meu testament făcut în forma autentică conform cu art. 860 C.C. Vă rog, D-le Preşedinte ca îndeplinind mai întâi dispoziţiunile stipulate prin art. 861 din acelaş codice, fiind că sunt bolnav şi`mi este imposibil de a veni în persoană l Tribunal, să binevoiţi în urma unei asemine lucări a`l adeveri şi transcrie în registrele Domniei-voastre, în conformitate cu art. 862 Cod Civ. după care veţi bine-voi a`l încredinţa în primirea avocatului D-lui Ioan Ianov.

Primiţi etc.

Sem. A. Başotă

25 Octombrie 1869.

D-l membru supleante de urgenţă se va transporta chiar azi la domiciliul petentului, spre a spre a constata veritatea subsemnăturilor atât a testatorului cum şi a D-lui Doctor ce asemine a subscris în testament, după care va da lucrările pretinse de lege în asemine spre a se pute apoi face ceruta legislare.

Sem. p. Preşed. Dubău

Primit 25 Octomvrie 1869.

Îndată după ridicarea şedinţei ne vom transporta imediat în faţa locului fiind apropiat.

Sem. Membru supleante Burghelea

1869, Octomvrie 25

Domnule Preşedinte,

În urma misiunei ce mi s`au pus prin rezoluţiunea de pe suplica D-lui Anastasie Başotă, înregistrată sub No. 6066 în anexă şi de testamentul făcut de D-l Başotă pentru regularea averei D-sale mobilă şi imobilă, în ziua de 25 a curentei luni Octomvrie, păşind în domiciliu D-lui Başotă în Com. Pomârla, unde în adevăr l`am găsit bolnav ; şi în prezenţa sa şi a D-lui Doctor Russ, l`am citit citatul testament din cuvânt în cuvânt punct cu punct, şi mi-au declarat că testamentul este al său şi sub propria sa semnătură şi făcut din libera Ds. Voinţă, testamentul este adeverit şi de Dl. Doctor Russ curantul D-lui Başotă unde declară: că Dl. testator este în deplină facultate mintală şi intelectuală.

Subsemnatul cu onoare vă prezintă anexat aici testamentul citat spre regularisire din partevă.

Primiţi etc.

Sem. Membru supleante Burghelea

No. 1 a Jurnalului

Primit 27 Octomvrie 1869

În consideraţiunea celor expuse prin referatul de faţă şi a cererei D-lui testatore registrul No. 6066 din 25 a curentei.

Văzând postulaţie art. 860 şi următoriu din Cod Civ.

În vederea acestora.

Tribunalul de acord cu conclusiunele Ministerului Public prin D-l Procuror, ordonă legalisarea testamentului în cât priveşte semnătura din el, observându-se la legalisare disposiţiile art. 862 C. Civ. şi trecerea lui în registrul respectiv după care apoi se va da în primirea D-lui avocat I. Ianov conform cererei testatorului.

Sem. p. Preşedinte, Dubău

“ Burghelea

Iaşi, 25 Octomvrie, 1869

Domnule Preşedinte,

Vă rog bine-voiţi după ce veţi legaliza testamentul meu să ordonaţi tot-o-dată ca să se publice prin foaia oficială, fiind că în el sunt condiţiuni şi disposiţiuni care se rapoartă în parte la binele mai multor compatrioţi.

Primiţi etc.

Sem. A. Başotă

Identitatea subscriţiunei D-lui Anastasie Başotă s`au constatat de către noi.

Sem. Membru supleant, Burghelea

După legalisare se va trimite ziarului Progresul din Iaşi o întocmai copie de pe testament spre publicare. Redacţiei se va plăti din partea interesantă.

Sem. p. Preşedinte, Dubău

Copie No. 53

Domnul Preşedinte după îndeplinirea formalităţilor prescrise de lege a supus casul în deliberaţiunea complectului care deliberând în audienţa de la 27 Octomvrie anul 1869 a încheiat următorul Proces-Verbal sub No. 1:

ROMANIA

Tribunalul Judeţului Dorohoi

Anul una mie opt sute şase-zeci şi nouă, luna Octombrie două zeci şi şapte zile. – Având în vedere că identitatea semnăturei din acest testament, e constatată de D-l judecător supleante prin raportul său No. 99 după însercinarea ce i s`au pus prin încheerea de pe suplica D-lui testator A. Başotă reg. No. 6066.

Având în vedere că D-l A. Başotă are capacitate de a face acest testament. – Având în vedere că acest testament s`a citit din cuvânt în cuvânt, punct cu punct şi că D-sa a declarat că testamentul este al său şi sub propria sa semnătură şi făcut din libera D-sale vroinţă.

Văzând art. 862 C.C. În vederea acestora.

TRIBUNALUL

De acord cu conclusiunile Ministerului public prin D-l Procuror: Legaliziază testamentul de faţă în cât priveşte identitatea semnăturei tesatorului şi ordonă transcrierea lui în reg. respectic al Trib., după care apoi se va emite în primirea D-lui avocat I. Ianov potrivit cererei testatorului reg. No. 6066.

Isc. p. Preşed. Dubău, Burghelea

Grefier, Stavrat.

Subsemnatul Grefier atest că cele de mai sus, sunt înscrise întocmai după actele originale din care cel întâi s`a dat D-lui avocat I. Ianov, iar cel de-al doilea se află în dosarul No. 2 din 1869.

[Isc.] Grefier, C. Stavrat

Conform, V. Cociu

ROMANIA

Grefierul Tribunalului Dorohoi

Copia prezentă fiind estrasă întocmai din condica de transcrieri se certifică.

Grefier, Nicolescu

[L.S]

No. 5710 aa

1887, Iunie 9